Liviu Popovici, președintele Romanian Bookmakers face o retrospectivă a celor mai importante teme ce au vizat industria de jocuri de noroc din România în 2020.
În contextul unui extrem de dificil an 2020, Romanian Bookmakers a fost una dintre asociațiile foarte active în reprezentarea intereselor companiilor de profil în relația cu autoritatea de stat. Organizatorii de jocuri de noroc s-au confruntat nu doar cu provocări date de schimbările legislative și de incertitudini, dar și cu un val de probleme generate de această criză sanitară. Despre toate acestea am discutat cu Liviu Popovici, președintele Romanian Bookmakers – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România și al Asociației Joc Responsabil.
Domnule Popovici, cum a fost acest an pentru cele două asociații pe care le conduceți, Romanian Bookmakers și Asociatia Joc Responsabil?
Anul 2020 a adus pentru Romanian Bookmakers un noian de provocări legislative și o nesfârșită implicare în demersuri menite să protejeze membrii într-o perioadă în care au fost impuse diferite tipuri de restricții în derularea activității de jocuri de noroc tradițională. Cât privește Asociația Joc Responsabil, aceasta a trebuit să se reprofileze, să urmeze trendul general de migrare a interacțiunii fizice către interacțiunea virtuală, lucru care s-a petrecut atât în programele de intervenție, unde am trecut la terapie în mediul virtual de tip chat și video, cât și în cele de educație și prevenție. Programul de educație Antrenat de Majorat este în acest moment regândit în totalitate, urmând ca până la sfârșitul anului să fie relansat într-un cu totul alt format, pliat pe profilul adolescenților beneficiari ai acestui proiect. O provocare pentru Asociația Joc Responsabil a fost asigurarea resurselor financiare pentru securizarea funcționării progamelor pe care le derulează. Sunt bucuros să constat faptul că, desi am traversat un an foarte greu din punct de vedere financiar, interesul finanțatorilor care ne sunt alături de multă vreme a rămas la cote înalte și am reușit cu suportul lor să asigurăm supraviețuirea acestor programe.
Pentru că ați adus în discuție provocările la care a fost supusă industria în ansamblu, în perioada pe care o traversăm, care considerați că a fost cea mai mare dintre acestea?
Asigurarea unor măsuri de protecție sanitară, atât pentru clienți, cât și pentru angajați și care să fie aliniate cu specificul domeniului, atât în sensul asigurării unei protecții eficiente dar și în al evitării unei încărcări operaționale nejustificate a organizatorilor. Încă de la începutul crizei sanitare am inițiat și purtat un dialog activ și constructiv cu specialiștii INSP pentru a ne proteja clienții și angajații prin măsuri validate împreună cu aceștia. Și aș mai adăuga includerea domeniului de jocuri de noroc în măsurile de sprijin financiar care să ajute organizatorii, în sensul reducerii impactului restricțiilor și a prezervării unei părți cât mai consistente din business.
Cum ați descrie relația cu autoritățile în acest an?
Este limpede că autoritățile au fost asaltate de diferitele organizații din industrie și mă refer aici nu numai la industria de jocuri ci și la alte industrii grav afectate în această perioadă. Cu toate că ne-am fi dorit un dialog mult mai amplu și mai deschis, înțelegem perioada în care ne regăsim cu toții și consider că ceea ce s-a obținut până acum reprezintă un real suport pentru industrie. Încă sunt multe de clarificat, în special pe modalitatea de calcul a taxelor fixe de autorizare pentru care deși avem un cadru general, încă nu am reușit să intrăm în detalii în ceea ce privește modalitatea de calcul și plată. Ne-ar fi fost utilă o mai bună implicare a autorității care ne guvernează, respectiv a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în special din perspectiva transmiterii unor mesaje clare acolo unde aveam o nevoie urgentă și importantă, către Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății sau Guvern în general, luând în considerare faptul că este autoritatea care cunoaște cel mai bine ce se întâmplă în locațiile specializate de jocuri de noroc. Cu siguranță acest lucru ne-ar fi ajutat în substanțierea mesajelor industriei privind riscul epidemiologic considerabil mai redus în locațiile de jocuri de noroc ori a gradului de conformare al organizatorilor de jocuri de noroc la măsurile sanitare care poate fi considerat un etalon în toată economia românească. Am fi obținut astfel un tratament proportional cu riscul epidemiologic real din locațiile de jocuri de noroc, cu impact pozitiv atât asupra jucătorilor dar și al angajaților și investitorilor din acest domeniu, ce ar fi condus la degrevarea unei bune părți din cheltuielile imense la care Guvernul este supus în acest moment.
Cum au fost primite în piață ultimele măsurile adoptate de autorități?
După primele trei luni de suspendare totală a activității, cu o redeschidere într-o perioadă considerată a fi extrasezon în care șansele de recuperare a pierderilor înregistrate în prima perioadă de lockdown au fost extrem de reduse, ultimele măsuri restrictive adoptate au adus un cert nivel de disperare în rândul organizatorilor de jocuri de noroc tradiționale. Chiar și cu suspendarea obligațiilor de plată a taxelor fixe pentru perioada în care acestea nu au funcționat și cu eșalonarea datoriilor, trebuie să luăm în considerare că aceste business-uri continuă să aibă cheltuieli consistente pentru menținerea angajaților, pentru securizarea spațiilor în care își desfășoară activitatea și cu serviciile necesare pentru derularea acesteia.
Până și cei care în perioada anterioară au fost foarte precauți și și-au constituit rezerve financiare pentru a asigura continuitatea business-ului au ajuns în prezent să vadă că acestea s-au epuizat, ceea ce conduce deja la adoptarea de măsuri de închidere a unor locații și implicit de renunțare la o parte dintre angajați sau furnizori de servicii. Și toate acestea vin pe fondul unei mari incertitudini privind orizontul de timp pentru reînceperea activității și revenirea spre normalitate.
Între timp, a mai apărut și o altă problemă. Sunt angajați care după o a doua suspendare a contractelor de muncă au ales să demisioneze și să se orienteze către alte activități de retail care au fost mai puțin afectate sau deloc de aceste măsuri restrictive. Sunt angajați în care s-a investit mulți ani în formarea acestora și care reprezintă o pierdere greu recuperabilă. Cu siguranță, piața de jocuri de noroc tradiționale va cunoaște o contracție consistentă care, cel puțin din perspectiva contribuțiilor către bugetul de stat și al asigurărilor sociale, nu are cum să fie compensată de o creștere a activității de jocuri de noroc la distanță.
Ce ar trebui făcut în continuare pentru a traversa cu bine această criză?
Organizatorii de jocuri de noroc la distanță sunt forțați în această perioadă să optimizeze cât mai mult afacerea, să renunțe la locațiile care anterior adoptării măsurilor de limitare a COVID19 nu apucaseră să devină profitabile, să identifice locurile în care pot reduce costurile, să apeleze la instrumentele puse la dispoziție de către Guvern pentru eșalonarea datoriilor către bugetul de stat și al asigurărilor sociale și, nu în ultimul rând, să caute surse de finanțare care să-i ajute să depășească această perioadă critică. Consider că este momentul oportun inclusiv pentru realizarea unor fuziuni care ar putea astfel companiile să identifice noi zone în care pot reduce și mai mult din cheltuielile pentru supraviețuirea business-ului comun. Asociațiile, pe de altă parte, vor trebui să-și intensifice eforturile atât în direcția obținerii unor măsuri de sprijin financiar mult mai consistente cât și în cea a alinierii măsurilor restrictive gradului de risc real din locațiile de jocuri de noroc.
