Se conturează tot mai bine situația dezastruoasă în care se regăsesc organizatorii de jocuri de noroc: statisticile oficiale indică o scădere a cifrei de afaceri a sectorului de retailcu peste 50% față de 2019, iar veniturile companiilor sunt insuficiente pentru acoperirea obligațiilor de plată în avans. Atenție, însă! Deși se află în pragul unui colaps, industria nu solicită facilități fiscale sau un sprijin preferențial, ci doar corelarea taxelor specifice cu nivelul de permitere a derulării activității.
Activitatea de jocuri de noroc tradiționale a fost semnificativ afectată de restricțiile aplicate în cursul anului 2020, atât pe durata stării de urgență, cât și pe durata stării de alertă, când activitatea a fost, fie permisă numai utilizând 30%/ maximum 50% din capacitatea maximă a spațiilor – și respectând, totodată, regula de 4 mp/jucător – fie cu respectarea restricțiilor orare, ori complet interzisă, în funcție de rata incidenței cumulate a îmbolnăvirilor cu COVID-19.
Începând cu data de 15 octombrie 2020, organizatorii de jocuri de noroc tradiționale s-au regăsit în situația de a opera un procent de cel mult 20-25% din locațiile în care se desfășoară activități de jocuri de noroc, iar acestea, preponderent, cu activitatea restrânsă la 30% din capacitatea maximă a spațiului utilizat. În timp ce, în marile orașe precum București, Constanța, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Iași sau Galați, activitatea a fost suspendată total pe o perioadă de aproape trei luni.
Aceste restricții au determinat, în fapt, reducerea veniturilor medii ale companiilor cu aproximativ 40% față de veniturile din perioada similară a anului 2019. Datele oferite publicității de către Institutul Național de Statistică indică faptul că în primele 11 ale anului trecut, comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2019, activitățile de jocuri de noroc, cuprinzând aici și sectorul de online, au înregistrat o scădere cu 39,4%. O scădere la fel de drastică se observă și în comparația volumelor dintre luna Noiembrie 2020 și aceeași lună a anului 2019, când cifra de afaceri a sectorului de jocuri de noroc a scăzut cu peste 77%, precum și în comparația dintre lunile Noiembrie și Octombrie 2020, unde observăm că volumul cifrei de afaceri a înregistrat un minus de 67,1%.
Având în vedere aceste date și faptul că resursele financiare deja limitate ale organizatorilor de jocuri de noroc traditional sunt direcționate cu prioritate către angajați și că se fac eforturi pentru a se evita intrarea în incapacitate de plată, asociațiile profesionale din industrie au înaintat autorităților propunerea de a emite măsuri de sprijin necesare pentru a putea asigura funcționarea în parametri apropiați de normal a cât mai multor companii de profil și, totodată, o colectare bugetară la un nivel cât mai ridicat. De altfel, măsuri cu impact financiar minor, în sensul că veniturile bugetare nu sunt afectate, dar se acordă companiilor afectate posibilitatea de redresare astfel încât sarcina fiscală să nu conducă la intrarea lor în incapacitate de plată. Propunerile transmise de asociații au vizat stabilirea unor termene de plată lunare a taxelor de autorizare aferente anului în curs, obligațiile urmând a fi scadente la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata și corelarea taxei de autorizare datorate cu gradul de ocupare permis de actele normative în vigoare. Cea dintâi propunere are în vedere lipsa de predictibilitate din activitatea curentă, existând numeroase incertitudini privind funcționarea și situații în care restricțiile au apărut de la o zi la alta. Important de reținut este faptul că, deși se află în pragul unui colaps, industria nu solicită facilități fiscale, ci doar corelarea taxelor specifice cu nivelul de permitere a derulării activității. Este, până la urmă, o solicitare firească, luând în considerare că atât timp cât dreptul operatorului de jocuri de noroc de a produce venituri este restrâns și obligațiile de plată trebuie ajustate.
Autoritățile s-au arătat deschise, urmând ca ONJN, cu suportul industriei, să elaboreze un proiect de act normativ care să reflecte împrejurările speciale în care industria de jocuri de noroc, ca și alte sectoare ale economiei, se regăsește încă de la începutul acestei crize sanitare.
Cum arată situația în Europa?
În mod evident, nici situația pieței de gambling la nivel european nu arată diferit față de țara noastră. Potrivit datelor publicate de EGBA, totalul veniturilor companiilor de jocuri de noroc din cele 27 de state ale Uniunii Europene și Regatul Unit al Marii Britanii a scăzut cu 23%, de la 98,6 miliarde de euro cât era în 2019 la 75,9 miliarde de euro în 2020. Aceleași date estimează că sectorul de jocuri de noroc la distanță a înregistrat o creștere de aproximativ 7%, cu toate că marile competiții sportive din al doilea trimestru al anului au fost anulate. Chiar și așa, online-ul nu va putea compensa declinul sectorului landbased, acolo unde a fost avansată o scădere cu 33% a totalului veniturilor comparativ cu 2019 (de la 74,1 miliarde euro la 49,6 miliarde euro în 2020), pierderi cauzate de suspendarea activităților din locațiile de jocuri. Privind în perspectivă, se așteaptă o creștere a sectorului de jocuri de noroc online în Europa, cu aproximativ 7% annual, urmând ca până în 2025, să reprezinte un procent de 33.6% din veniturile totale ale acestei piețe.
