Rezultatul unei eventuale restricționări a operării de jocuri de noroc în România nu va aduce o eliminare a adicției, ci mai degrabă o dezvoltare a pieței negre, înțelegând prin asta corupție, criminalitate și lipsa unei protecții reale a jucătorilor
Industria de jocuri de noroc se confruntă în ultima perioadă cu o serie de măsuri ce vizează restricționarea operatorilor și al căror scop declarat îl reprezintă combaterea adicției. Efectele pe termen lung pot provoca, însă, pagube atât statului, cât și societății. Se impun câteva precizări oferite atât din perspectivă legală, cât și din perspective economice și sociale menite să vină în suportul companiilor de profil, dar și să tragă un semnal de alarmă autorităților implicate cu privire la consecința reală a acestor restricții.
Pentru început, să stabilim cadrul legal. Inițiativele de acte normative ce au caracter local se adoptă numai cu respectarea Constituției și a legilor aflate în vigoare la momentul adoptării. Dovadă stau: Legea nr. 24/2000 care precizează clar că “la elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispoziții se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate legilor, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului și altor acte de nivel superior”. Și legislația specială, respectiv OUG 77/2009 care stabilește că operatorii licențiați și autorizați “își pot desfășura activitatea pe întreg teritoriul României, fără a fi necesară obţinerea de autorizaţii, aprobări, taxe suplimentare, avize ori licenţe din partea altor autorităţi.” Prin urmare, nu se poate invoca interzicerea unei activități legale și specific legiferată de către orice fel de administrație locală a cărei competență nu este, în mod evident, să emită acte normative prin care să condiționeze activitatea operatorului de jocuri de noroc.
Statul colectează 300 de milioane de euro din acest domeniu
Dacă vorbim despre impactul la nivel economic, trebuie subliniat faptul că nivelul impozitelor şi taxelor pentru domeniul jocurilor de noroc este peste cel impus în alte sectoare de afaceri şi se regăsește într-o colectare considerabilă pentru buget. Industria contribuie cu aproximativ 1 miliard de euro la PIB-ul României și 300 de milioane de euro la bugetul de stat, prin taxele directe, impozitul pe profit și alte taxe colectate anual, care reprezintă 1,3% din totalul la nivel național.
Mai mult, pe lângă daunele financiare pe care o eventuală interzicere a jocurilor de noroc le-ar genera, această speță are și o componentă socială, și anume faptul că aproximativ 45.000 de angajați din industrie riscă să își piardă locul de muncă.
Ca urmare a punerii în aplicare a acestor măsuri, se adaugă și lipsa de ocupare a spațiilor comerciale. Activitatea de comerț din România suferă din diverse motive și tot mai puține magazine se deschid și rezistă în afara centrelor comerciale moderne. Este deja dovedit că retailul stradal rămâne deficitar, astfel că proprietarii de spații comerciale nu mai au de mult o paletă largă de opțiuni atunci când trebuie să își închirieze spațiile ori să dezvolte un business. De altfel, o explicație pentru ceea ce unii numesc „expansiunea” jocurilor de noroc ar fi aceea că multe alte domenii din comerț sau servicii nu funcționează în acest moment în România.
Proporţia celor care exagerează cu jocurile îi situează pe români în limite normale
Nu doar economia României ar fi direct afectată de o astfel de măsură, ci și societatea civilă. Decizia de a muta locațiile de jocuri de noroc ori interzicerea totală a acestora ar duce la dezvoltarea pieței negre și la o orientare a jucătorilor către medii greu controlabile unde sunt lipsiți de protecție. Atunci când există locaţii autorizate, riscul apariţiei problemelor ce țin de adicție și chiar și de sfera criminalității se află sub control. La acestea, se adaugă și crearea de noi instrumente de corupție, subiect sensibil în țara noastră.
De-a lungul ultimilor ani, s-a tot încercat adeverirea ideii că jocurile de noroc ameninţă să destabilizeze societatea. Studiul „Pariurile și jocurile de noroc în România”, realizat de GfK, de altfel singura cercetare care a măsurat incidența jocurilor de noroc în țara noastră, a relevat faptul că 0,6% dintre românii de peste 18 ani au depăşit linia divertismentului, respectiv joacă mai mult decât ar trebui. Se cuvine a fi subliniat că cei 0,6% dintre cei care manifestă probleme cu jocurile de noroc nu sunt „dependenți”, ci persoane care se află pe un drum periculos la care pot renunța încă fără ajutor. Procentul dependenților, respectiv al celor care au nevoie de ajutor specializat este, însă, și mai mic. Mai mult, comparându-l cu spațiul european, constatăm că România se încadrează în marja europeană, stabilită la 0,5–2% persoane din populația majoră. Problema există și este necesar ca industria să i se adreseze direct, însă ea nu reprezintă „dezastrul” des invocat.
Alături de celelalte asociații de profil, Romanian Bookmakers se află în prima linie a efortului de promovare a unei atitudini responsabile, atât în rândul jucătorilor, cât și în al întregii industrii de jocuri. Susținem programul „Joc Responsabil” care oferă suport tuturor celor ce se confruntă cu probleme de jocuri de noroc și familiilor acestora.
Mai mult, membrii Romanian Bookmakers sunt în permanență preocupaţi de perspectivele şi impactul social al activităţii lor și au înțeles că, pentru echilibrul industriei, este esenţială responsabilitatea socială. Ne-am luat deja angajamentul de a promova o atitudine responsabilă și suntem mereu deschişi dialogului şi identificării de instrumente prin care jocurile de noroc să fie înțelese doar ca mijloc de divertisment. Punem întotdeauna accent pe îmbunătățirea percepției asupra acestui domeniu și pe colaborarea cu factorii decizionali pentru un parteneriat viabil și un dialog cu autoritățile.
Articol publicat în ediția 94 a revistei Casino Inside
